Studenții britanici vor fi reprimiți în marile centre universitare europene începând cu anul universitar 2027, ca urmare a deciziei guvernului de la Londra de a redeveni membru al programului Erasmus. De la acea dată, și studenții români, alături de oricare alți studenți din UE vor putea reîncepe să studieze și să facă practică în Marea Britanie. Programul Erasmus a fost abandonat de guvernul britanic în 2020, în mandatul premierului Boris Johnson, care afirma, la acea dată, că beneficiile obținute nu sunt pe măsura costurilor.
Reîntoarcerea în programul Erasmus după 7 ani vine însă cu o factură usturătoare pe care contribuabilii britanici, inclusiv susținătorii Brexit, vor trebui să o achite. Executivul de la Londra va plăti către Bruxelles circa 570 de milioane de lire sterline în primul an pentru Erasmus, astfel ca studenții britanici să aibă din nou acces la studiu și experiențe culturale în marile universități europene. Studenții vor putea desfășura în paralel și activități de voluntariat în țările în care vor studia, pe durata programului.
Pentru implementarea programului Erasmus, Guvernul va înființa o nouă agenție. Aplicațiile vor putea fi depuse cel mai probabil începând cu mijlocul anului viitor.
Executivul de la Londra: Erasmus, „a good deal”
Inițiativa Guvernului laburist de a se realătura programului european Erasmus nu a fost primită cu aplauze de Opoziția conservatoare și nici de partidele de extremă dreaptă, aflate în ascensiune fulminantă în ultimul an. Luați la întrebări, reprezentanții Guvernului se apără, afirmând că cele aproape 600 de milioane de lire ce vor fi plătite anual pentru accesul la programul Erasmus reprezintă o „o afacere bună”, având în vedere că premierul Keir Starmer a obținut la negocierile cu Bruxelles-ul o reducere cu 30 la sută a sumelor pe care Regatul Unit va trebui să le achite anual. Laburiștii argumentează că investiția este pe deplin justificată, întrucât vizează un domeniu absolut prioritar, educația. În plus, spun ei, Erasmus nu înseamnă doar trimiterea unor studenți peste hotare, pentru studiu și schimb de experiență în universități, ci și o șansă de perfecționare pentru zeci de mii de tineri tineri absolvenți care pot accede la experiența altor țări în materie de afaceri. Acest lucru le va deschide, automat, foarte multe oportunități profesionale.
Potrivit reprezentanților Executivului britanic, mare parte din contribuțiile UK vor fi returnate ulterior de către Bruxelles, iar Marea Britanie va putea aplica și pentru granturi, ceea ce va ușura povara fiscală asupra contribuabililor.
Opoziția: Erasmus ne va costa 8,7 miliarde de lire între 2018 și 2034
Opoziția afirmă, însă, că nota de plată reală pentru realăturarea Marii Britanii la Programul Erasmus se va ridica la amețitoarea sumă de 8,75 miliarde de lire sterline între 2028 și 2034. Aceasta întrucât oficialii de la Bruxelles intenționează să majoreze cu peste 50 la sută contribuțiile statelor la acest program începând cu 2028, după cum a anunțat cotidianul The Telegraph. Astfel, Marea Britanie ar urma să plătească de fapt circa 1,25 de miliarde de lire pe an între 2028 și 2034.
Ca urmare, Opoziția îl acuză pe premier de trădare a Brexit, cu atât mai mult cu cât acesta nu a suflat o vorbă despre agenda sa europeană în timpul campaniei electorale. Reprezentanții Opoziției afirmă că cele 8,7 miliarde de lire reprezintă „factura trădării” guvernului laburist, care redeschide porțile studenților străini pe banii contribuabililor care au votat pentru Brexit. Reprezentanți marcanți ai Partidului Conservator au mai afirmat că acțiunile lui Starmer în ceea ce privește reluarea colaborării cu Uniunea Europeană reprezintă, de fapt, o „inversare” a Brexit.
Studenții străini au „uitat”să returneze către UK datorii de 5,3 miliarde de lire
Un alt argument al Opoziției împotriva reprimirii studenților străini în UK îl reprezintă împrumuturile pentru studii acordate în trecut, care nu au mai fost rambursate de către beneficiari. Potrivit datelor oficiale, la finalul anului 2020, studenții europeni datorau peste 5,3 miliarde de lire sterline, reprezentând împrumuturi pentru plata studiilor oferite de guvernul din UK. Mai puțin de un sfert din această sumă a fost returnată în ultimii cinci ani. Spre deosebire de studenții din UK care au beneficiat de împrumuturi și sunt în faza de rambursare treptată a acestora, se pare că majoritatea foștilor studenți europeni au dispărut după Brexit fără să-și mai plătească datoriile, iar fiscul britanic nu ii poate trage la răspundere.
